Ia sondaju', neamule!

 Cel mai recent sondaj efectuat de INSCOP - la comanda News.ro - ne da o veste surprinzatoare: Daca alegerile europarlamentare s-ar desfasura maine, atunci alianta Ciu-Cio ar fi pe primul loc. Mai precis, intentiile de vot ar fi urmatoarele

• PSD-PNL ar obţine 43,7% din voturi, 
• AUR - 20,6%, 
• Alianţa Dreapta Unită - 13,7%, 

In ceea ce priveşte votul la alegerile locale, in cazul consiliilor locale, 

• PSD ar obţine, 30,6%, 
• PNL - 25,6%, 
• AUR - 17,4%, 
• Alianţa Dreapta Unită - 9,8%. 

Dar sondajul merge mai in amanunt, avand si alte intrebari. Astfel, la intrebarea daca au o parere buna despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare sa faca o alianta si sa candideze pe liste comune, iar la alegerile locale sa mearga pe liste separate raspunsurile ne informeaza ca

• 51,3% - o parere proasta
• 36.9% - o părere buna 
• 10.8% - nu ştiu sau nu pot aprecia,
• 1% - nu răspund

In subsidiar, au o părere buna despre candidatura comuna, respectiv separata la cele două tipuri de alegeri 

• 64% dintre votantii PSD-PNL, 
• 18% dintre votantii AUR si 
• 35% dintre votantii ADU, 

in timp ce o parere proasta au 

• 28% dintre votantii PSD-PNL, 
• 74% dintre votantii AUR şi 
• 56% dintre votantii ADU.

Mergand mai in detaliu, au o parere buna despre decizia Ciu-Cio ca la alegerile europarlamentare s candideze pe liste comune, iar la cele locale pe liste separate In special inactivii potenţial activi, persoanele care nu au cont pe social-media si cei cu venituri foarte ridicate. Impartasesc opinia contrarie în special locuitorii din Bucureşti si din regiunea Nord-Vest a tarii.

In privinta comasarii alegerilor, au o părere buna 

• 76% dintre votantii PSD-PNL, 
• 50% dintre votantii AUR şi
•  47% dintre votantii ADU.

Despre comasare au o părere proasta 

1. 20% dintre votanţii PSD-PNL, 
2. 47% dintre votantii AUR şi 
3. 51% dintre votantii ADU.

Pe structura sociala, au o părere bună despre comasare in proporţii ceva mai mari decat media in  special persoanele cu studii superioare, gulerele albe si cei cu venituri foarte ridicate. O parere defavorabila despre comasare se manifesta in special la gulerele albastre, la locuitorii din Bucureşti si cei cu venituri scazute.

Influenţa ştirilor false asupra alegerilor

Întrebaţi în ce măsură consideră că alegerile din 2024 (europarlamentare, locale, parlamentare si prezidenţiale) vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false, cei intervievati au raspuns astfel

1. 34.2% spun că în foarte mare măsură,
2. 37% în mare măsură, 
3. 19.4% în mică măsură, iar 
4. 7% deloc. 
5. 2.3% nu ştiu sau nu răspund.

1. Cred că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în foarte mare măsură mai ales: 

• votanţii AUR şi ai ADU, 
• cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, 
• persoanele cu studii superioare, 
• gulerele albastre sau albe, 
• angajaţii la privat.

2. Sunt de părere că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în mare măsură mai ales: 

• votanţii AUR, 
• tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 
• locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi din regiunea Nord Vest. 

Votanţii PSD-PNL, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei din regiunea Sud-Est sau Centru, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai ridicată decât media că alegerile din 2024 vor fi afectate în mică măsură sau deloc de dezinformare şi ştiri false.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români cred că în ţară lucrurile se îndreaptă în direcţia greşită. Pentru 60,4%, viața e mai grea

Asa cum releva sondajul, alianta PSD + PNL nu trece de 50%, obtinand in fapt doar 43%. Daca in toamna iese scandal cu recalcularea pensiilor, procentul va scadea si cele doua s-au unit degeaba. Au nevoie de un al treilea pentru a fi majoritari

Dar pana atunci, sa luam aminte la alte semnalizari din partea sondajului.

Conform datelor din sondajul realizat la comanda News.ro., 

• peste 70% dintre cetatenii romani cred că in România lucrurile se indreaptă fix intr-o directie gresita, 
• un procent asemenator considera ca in lume lucrurile se îndreapta intr-o direcţie greşita. 
• peste o treime dintre români spun că viaţa lor este mai bună decât în urmă cu cinci ani, 
• mai mult de 60% spun că viaţa lor este mai grea decât în urmă cu cinci ani, 
• procentul celor care cred că peste cinci ani viaţa lor va fi mai bună este similar cu al celor care consideră că peste cinci ani viaţa lor va fi mai grea.

Facand o comparatie cu sondajul INSCOP din 2022, 

• ponderea acelor romani care cred că tara se îndreapta intr-o direcţie buna a fost in crestere usoara, 
• opiniile cu privire la direcţia inspre care se îndreaptă lumea sunt constante,
• evaluarea calităţii vieţii din prezent comparativ cu acea situaţie existenta in urma cu 5 ani releva o creştere a percepţiilor favorabile, in raport cu măsuratoarea din 2022,
• strict privind la datele pe 2024, ponderea celor care cred că viaţa este mai grea in prezent decât in urmă cu 5 ani este cu mult mai mare decat a celor care cred că viaţa este mai buna.

Intentia de vot

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 

• 12.5% dintre români au ales 1, 
• 1.2% au ales 2, 
• 1.2% au ales 3, 
• 1.4% au ales 4, 
• 5.7% au ales 5, 
• 2% au ales 6, 
• 5.6% au ales 7. 
• 6.4% indică 8, 
• 4.7% 9,
• 59.1% indică 10 si
• 0.2% nu ştiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare, raportat la respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă, este de 75.3% din total eşantion, în timp ce la alegerile locale intenția de vot este de 83.5% din total eşantion